poveste-puf

Povestea lui Puf, micul iepuras

A fost odata un iepuras micut micut numit Puf. Era asa de pufos incat, cand parintii l-au vazut prima data, a fost primul lucru care le-a venit in minte: puf.

poveste-puf                                                                                                                       sursa foto: www.justfree.org

 

Iepurasul nostru a implinit 7 ani si era vremea sa mearga la scoala. Desi avea multi prieteni printre vecinii de vizuina, ii era teama de ceilalti pui de animale cu care va merge la scoala din luminisul padurii.

A venit iata zi prima zi de scoala si Puf era foarte emotionat. Pe langa faptul ca era timid si micut pentru varsta lui, acum, Doctorul Viezure ii spusese ca trebuie sa poarte si ochelari pentru ca vederea lui nu era foarte buna.

  • Off, gandi el, sunt si mic, si acum trebuie sa port si ochelarii astia mari, care ma fac sa arat caraghios.

Dar isi lua inima in dinti, ghiozdanelul pregatit de Mama Iepuras, si pleca spre scoala. Tati Iepuras ii ura sa aiba o zi buna, si Mama Iepuras ii oferi un pupic pe frunte pentru curaj.

Odata ajuns in luminis, vazu scoala: o casuta din lemn, frumos construita de Primarul Castor si decorata de Doamna Invatatoare Bufnita.

In curtea casutei puteai vedea totii puii animalelor: puii de vulpe, de lup, de urs, de diverse pasari, chiar si fiul Doamnei Invatatoare Bufnita. Si el parea ca e la fel de speriat ca si Puf, asa ca acesta se hotara sa mearga sa se prezinte. Poate asa, impreuna, le va fi mai usor.

poveste-puf

  • Buna, eu sunt Puf, spuse sfios micul iepuras.
  • Bbbbunnna, eu sunt Owen, se balbai mica bufnita.

 

 

 

 

sursa foto: www.clker.com

Se uitau unul la altul intelegand perfect, doar din priviri, ca amandoi aveau emotii.

Aparu in usa Doamna Bufnita care ii invita pe toti inauntru si ii aseza in banci in functie de inaltime: in primele banci erau Puf, Owen, si cei doi pui de prepelita Andy si Randy.

poveste-puf

sursa foto: www.pintrest.com

In spatele lor, aliniati, stateau puiul de vulpe Foxy, puiul de lup Jake, si puiul de pisica salbatica Mike.

poveste-Puf               poveste-Puf     poveste-Puf 

sursa foto: dreamstime.com             www.dragoart.com                      www.zazzle.com

In ultimele banci stateau cei mai mari dintre pui: puiul de urs Barney, puiul de caprioara Lord, si puiul de bizon Jason.

poveste-Puf                           poveste-Puf                                               poveste-Puf

sursa foto: www.clipartsheep.com               www.redbubble.com                                     www.freeimages.com

Jason, care facea parte dintr-o categorie de animale pe cale de disparitie, se simtea putin exclus, fiind cel mai tanar din specia lui, si probabil printre ultimii care vor exista.

Doamna Bufnita incepe lectia si le explica tuturor puilor cum se va desfasura anul scolar, ce vor invata si care sunt regulile la scoala.

Cei mai mari, din spate chicoteau deja urmarindu-i pe cei mai mici.

Ursul Barney, era cel mai rautacios, si tot el era cel care incepuse sa comenteze:

  • Hei, ii spuse lui Lord, puiul de caprioara, ia uite ce ochelarist avem in fata! Si incepu sa rada.

Lord, nevrand sa se lase mai prejos continua:

  • Si l-ai vazut si pe Owen, tremura tot, de parca ai locui la Polul Nord!

Si apoi incepura amandoi sa rada zgomotos.

Doamna Bufnita le atrase atentia si contiuna lectia despre fauna din padurea lor. Dupa terminarea lectiei toti puii aveau o pauza de masa, timp in care Doamna Bufnita iesi din clasa.

  • Acu-i acu, gandi Puf, si se uita tamator in jur.

Barney si Lord vin in fata clasei si imediat incepura sa faca glume pe seama lui Owen:

  • Hei tremurici, trebuia sa ii spui mamicii sa it idea si vreo 3 pulovere la tine azi, vad ca iti e frig, sau…poate frica?! Zise Barney ranjing.
  • Nuuu, tremura de emotie ca mamica e si Doamna Invatatoare. Sa nu cumva sa gresesti, sau sa te misti din banca!!

Toti puii incepura sa rada de micul Owen, care, de suparare incepu sa planga. Vazand asta, Puf ii lua apararea:

  • Lasati-l in pace, nu v-a facut nimic, de ce sunteti rai cu el? Zise Puf, regretand aproape imediat cuvintele spuse, cand vazu ca acum atentia s-a directionat asupra lui.
  • Dar vai, zise Lord, mi se pare ca am auzit un scancit. Asa o fi, Barney? Tu ai auzit vreun scancet de bebelus? (iarasi rasera toti)
  • Da, zice Barney, cred ca era bebelusul asta pufos de aici. Nu-i asa? “Patru-ochi”!

Si toti ochii se indreptara catre Puf care acum se facuse si mai mic, incercand sa se ascunda in banca.

  • Off, trebuia sa zic eu ceva, gandi Puf.

Dar, gandindu-se mai bine, se hotara sa ii infrunte si se ridica in picoare zicand:

  • Nu mi se pare frumos ce faceti, de ce va luati de el?! Nu v-a facut nimic!

Tocmai cand cei doi se pregateau sa ii dea o lectie pentru ca i-a infruntat, intra in clasa Doamna Bufnita si se facu liniste.

Owen si el se linistise, si se uita recunoscator la Puf, care ii zambi prieteneste.

Trecand spre bancile lor, cei doi ii spusera lui Puf in sopta:

  • Las’ ca vezi tu in pauza mare……

Puf inghiti in sec si isi dorea ca scoala sa nu aiba niciun fel de pauze.

Doamna Bufnita continua lectiile si veni timpul pauzei mari, in care toti puii aveau voie sa se joace afara, in curte.

Puf era deja ingrozit si se gandea cum sa faca sa scape de cafteala promisa de Lord si Barney pentru ca i-a infruntat.

Iesira toti afara, ghidati de Doamna Bufnita, care le spuse ca fiind prima zi se pot juca asa cum doresc in aceasta prima pauza mare.

Lord si Barney isi faceau drum printre ceilalti ca sa ajunga langa Puf, care statea speriat, rezemat de unul din peretii scolii.

Puf simtea cum ii bate inima din ce in ce mai tare pe masura ce cei doi se apropiau..

Ajungand langa el, Barney il apuca de urechi pe Puf.…..cand… se auzi deodata o voce de om. Da, de om. In aceasta padure, mai veneau cand si cand, oameni la vanatoare si se pare ca acum era sezon deschis.

Toti puii au luat-o la fuga, care-ncotro, mai putin cei doi, care, fiindca erau langa perete nu avusesera timp sa se orienteze spre un loc bun de ascuns.

Lord reusi sa o zbugheasca spre copaci, Owen isi lua repede zborul, dar Barney, care inca il tinea pe Puf de urechi ramasese blocat de frica.

Dintre toti puii, fiind cel mai mare, Barney era cel mai usor de observat.

Unul din vanatori se apropie, si il apuca pe Barney de ceafa, moment in care acesta ii dadu drumul urechilor lui Puf, care o si zbughi intr-un tufis de la marginea curtii.

  • Ia uitati, ce avem noi aici? Un pui de urs! Si unul foarte dragut chiar, spuse omul. O sa arate foarte bine pe peretele cu trofee de acasa, nu-i asa? Ii spuse prietenului vanator care il insotea.

Cand auzi asta, Barney deja se vedea atarnat pe perete si tremura tot de frica.

Puf, ascuns inca in tufis, nu stia ce sa faca, era si el speriat dar, ii veni repede o idee.

Vazu ca acest vanator avea un ochi acoperit de un bandaj, si, lua o piatra de pe jos, isi lua prastia facuta impreuna cu Tati Iepuras, si tinti exact spre ochiul bandajat.

Piatra lovi exact la tinta, si omul incepu sa tipe cat il tinea gura de durere. Intre timp ii si dadu drumul ursului care fugi repede spre copaci si scapa.

Cei doi vanatori incepura sa se certe din cauza ca pierdusera bunatate de captura, dar niciunul nu isi dadu seama ce s-a intamplat defapt.

Se hotarara sa mearga mai departe si sa caute alt vanat, mai potrivit decat un pui.

Dupa ce lucrurile se linistira, toti puii iesira din ascunzatori, si mersera inapoi in curtea scolii.

Ultimii care aparura, bineinteles, erau Barney si Lord, amandoi inca speriati.Erau insa foarte surprinsi de curajul lui Puf, si acum se indreptau catre el.

Owen, inspirat de curajul noului sau prieten, se hotara sa il ajute sa le tina piept si acum stateau unul langa altul si asteptau impreuna verdictul.

Cand ajunsera langa ei, Barney spuse:

  • Ai fost foarte curajos, si mi-ai salvat viata, daca nu erai tu, cine stie, poate chiar ajungeam pe peretele vanatorului. Eu tremuram tot de frica…aaa….Multumesc!
  • Asa e, completa Lord, bine ca ai ochelari si ai putut tinti bine. Multumesc pentru ca mi-ai salvat prietenul, iti ramanem datori. Si…am vrea sa fim prieteni. Ce zici?

Lui Puf nici nu ii venea sa creada, pe langa faptul ca invinsese un vanator, acum, cei mai rai din clasa voiau sa ii fie prieteni.

  • Pai, putem fi toti prieteni, spuse Puf. Asa e frumos, sa fim si colegi si prieteni, o familie.

Toata lumea a fost foarte incantata de propunerea lui Puf care deveni eroul clasei, fiind premiat cu o steluta de catre Doamna Bufnita, cand afla cele intamplate.

Puf ajunse acasa, le povesti parintilor ce se intamplase, si acestia, fericiti ca nu patise nimic, isi imbratisara micul erou cu multa dragoste.

Acum lui Puf nu ii mai era teama de scoala, sau de colegi. Acum avea multi prieteni.

 

Cu drag,

Mami.

Share this post

No comments

Add yours